joi, 24 noiembrie 2016

Romanii si businessul

Deseori aud despre conationali ca vor sa inceapa un business sau au unul deja. 

OK, avand in vedere joburile de pe piata muncii din Romania nu este greu sa intelegi de ce unii prefera sa incerce sa fie proprii lor stapani in loc sa stea pe un salariu de 1000-1500 lei/luna si sa aiba un program fix de 8 ore 5 zile pe saptamana.  

Dar, intalnindu-ma azi cu o doamna respectabila, (medic de profesie) si ca om si ca varsta am observat ca desi avea un limbaj foarte elevat din punct de vedere al unei business woman se observa totusi (destul de bine) o neconcordanta intre ceea ce sustinea dumneaei ca face, activitatea, si conditia ei ca om. 

Acum nu ma apuc sa etichetez oamenii dupa aparenta doar ca, poate chiar si cel mai neexperimentat om in ale businessului isi da seama de anumite chestii. (poate nu toti avem un nas fin dar daca ai un dram de minte tot iti dai seama). 

Doamna despre care vorbesc isi dorea o 'win-win situation' ceea ce este de inteles. 

Insa din felul in care vorbea si cat se lauda cu anumite reusite, nu neparat ale ei ci mai mult ale raposatului ei sot, iti ridica niste semne de intrebare. Doamna in cauza venise oarecum cu temele facute in sensul ca, cunostea cateva lucruri despre ce presupune o sponsorizare din partea unor firme cunoscute pe piata de la noi, avea limbajul adecvat dupa cum spuneam insa, de la vestimentatie si pana la limbajul non-verbal iti dadeai seama ca lucrurile nu stau intocmai cum doreste dansa sa fie percepute. Ca sa fie mai clar ceea ce vreau sa spun, incerca sa para ceva ce nu este. 

Sigur, este foarte posibil ca anumite deprinderi cu care nu te-ai nascut sa le inveti pe parcurs, este chiar foarte OK. Dar, ca si in viata sociala, nu incerca sa pari ceea ce nu esti pentru ca, pe unii mai putin initiati in tainele businessului ii poti 'pacali' dar cu altii clar nu merge :P

Dar, din pacate asa este romanul, tine mortis sa dea bine, nu conteaza ca-i vopsit gardul doar pe dinafara, bine, aici ma refer doar la limbaj nu si la vestimentatie, cum spuneam mai devreme. 

In alta ordine de idei este forte bine sa iti doresti mai mult de la viata dar aceasta prefacatorie mie personal imi taie orice speranta ca lucrurile se vor imbunatati in Romania, in viitorul apropiat. 

Nu inteleg nici acum, dupa 29 de ani, de ce tin oamenii sa poarte aceste masti. Doar stim, de mici, ca asa zisa 'minciuna' are picioare scurte. De aici si neintelegerile. 

Dar in fine, nu vreau acum sa dezbat problemele oamenilor, in fond am mai discutat despre aceste lucruri si-n alte postari. 

Dar dragilor, daca mergeti la o intalnire de business comportati-va ca atare. Degeaba vrajiti omul cu diverse cuvinte, neologisme din domeniul business, mai bine inspirati incredere. Conteaza enorm, iar in domeniul in care imi desfasor acum activitatea am invatat mai bine ca oricand cat este de important. Daca interlocutorul nu are incredere ca impreuna puteti face o echipa grozava, dupa parerea mea, businessul nu are sanse de izbanda. Va fi doar o (alta) lectie de viata. 

luni, 21 noiembrie 2016

Lunea, cand nici iarba nu creste....

Se spune ca lunea nici iarba nu creste si ca este a treia zi de weekend. 

Pot sa spun ca lunea asta mi-a intrecut toate asteptarile si, datorita jobului meu de acum, duminica seara nu mai imi fac probleme ca urmeaza o alta zi de luni si implicit o alta saptamana 'de munca'. 

Asta pentru ca, chiar fac ce-mi place. Am un job foarte permisiv din punct de vedere al programului care este foarte flexibil si, nu mai putin important, jobul meu se bazeaza foarte mult pe interactiunea cu oamenii. 

La inceput, cand am intrat in echipa din care fac parte la noul loc de munca a trebuit sa ne prezentam fiecare si sa exprimam cateva motive pentru care am ales sa mergem pe acest 'drum'. Multi colegi de-ai mei impreuna cu managerii au invocat dragostea lor fata de oameni, pe principiul 'pe oameni poti doar sa-i iubesti'. 

Ei bine, cand s-a ajuns la mine eu nu am putut invoca acelasi motiv, dat fiind ca tocmai trecusem prin experienta mai nefasta cu unii colegi din fosta echipa, de la fostul loc de munca. 

Insa, acum mai mult ca oricand, oamenii ma provoaca intr-un sens inimaginabil datorita complexitatii fiecaruia, modului lor de a gandi, de a se comporta. Desigur, am parte si de multe surprize neplacute, asta e, fac parte din viata la o adica dar, si cand dai de oameni deosebiti, oameni cu un caracter frumos, ti-e mai mare dragul sa vorbesti cu ei si sa descoperi atat asemenari cat si diferente (uneori ireconciliabile), chiar daca sunteti complet straini. 

Dupa parerea mea asta este frumusetea interactiunii cu necunoscutii, cumva mie imi trezeste din nou speranta ca oamenii pot fi si buni, calzi si foarte constienti de faptul ca viata lor (cat si a ta) este plina de suisuri si coborasuri. Un alt avantaj este ca unii ajung sa inteleaga ca, colaborarea cu tine nu face altceva decat sa-i ajute atat in momentul prezent cat si in viitor plus ca, poate insemna inceputul  unei relatii de  prietenie cu cineva cu care probabil nu ai fi avut altfel sansa sa te intalnesti sa cunosti. 

In acest fel iti creezi oportunitatea de a cunoaste o gama larga de tipologii si, de ce nu, ajungi sa descoperi in primul rand la tine lucruri de care habar nu aveai ca le poti face sau simti. 
Asadar, lunea uneori poate fi o zi pe cat de gri si mohorata (vorbim de vremea de afara de azi) pe atat de fructuasa si plina de surprize placute. 

vineri, 11 noiembrie 2016

Facerea de bine nu miroase a bine

Sunt convinsa ca ai auzit de aceasta vorba, ca si mine dealtfel doar ca, abia ieri am trait-o pe pielea mea. Fiind inca la inceputul carierei, in ce priveste noua mea ocupatie, ca peste tot toata lumea este 'dornica' sa-ti dea sfaturi si sa te ajute. 

OK, nimic rau in asta, ba chiar dragut, thoughtful. Dar asta, pana cineva greseste in mod flagrant si da rasol astfel muncii incepatorului. Cand spun asta ma refer la sefa mea care, dornica sa ma 'ajute' sa-mi indeplinesc obiectivele a participat ieri alaturi de mine la o intalnire pentru a semna un contract. 

Toate bune pana aici. Detaliul care a facut diferenta a fost faptul ca nu ne-am inteles asupra ceea ce stabilisem, deja,  ca  potentialul client are nevoie. Desi eu m-am exprimat foarte clar, doamna in cauza a dorit sa vina cu o contraoferta dubla ca pret pentru client, in speranta ca acesta va fi extaziat de puterea produsului si va fi mai mult decat incantat sa plateasca o suma de bani dubla. 

Dar supriza! (mai mult sau mai putin) lucrurile nu au stat deloc asa, ba mai mult, persoana respectiva s-a retras din afacere, motivand ca nu este inca pregatita pentru o cheltuiala mai mare decat ii propusesem eu initial. 

Deci, am luat-o-n barba! Eu mai ales! Pentru ca persoana in cauza era mai mult decat pregatia de semnarea contractului dar, avand in vedere ultimele informatii primite de la sefa mea care nu se pupau deloc cu ceea ce discutasem eu cu omul, normal ca acesta din urma s-a simtit putin tras pe sfaoara, ca urmare s-a indepartat. 

Evident, dupa ce s-a terminat intalnirea,  m-am enervat la culme si am izbucnit de fata cu sefa mea si i-am spus cum stau lucrurile verde-n fata si ca practic din cauza ei se poate sa fi pierdut un client. 
Evident ea nu vede lucrurile asa, dar asta este deja o alta problema. 

Ceea ce am invatat din toata aceasta problema este sa nu te bazezi niciodata exclusiv pe cineva care spune ca vrea sa te ajute. Nu pentru ca nu ar mai exista persoane care chiar sa se priceapa la asa ceva dar, dupa cum stii si tu, cel mai bine ies lucrurile facute chiar de tine. 

Pentru mine asta a fost inca o lectie invatata direct pe pielea mea, se pare ca e singurul mod in care se 'lipesc' lucrurile de mine :)

Mai ales in noua mea meserie este foarte important sa fii increzator in propriile forte si sa ai mare incredere in tine. Altfel, oameni care sa-ti spuna ca nu poti face aia sau ailalta gasesti la tot pasul, incepand poate cu familia. 

luni, 7 noiembrie 2016

Fara titlu

De cate ori ai avut pana acum ocazia sa faci schimbari majore in viata ta? Mai bine zis, de cate ori ai avut curaj sa o iei de la 0?

Pana acum, eu personal o singura data am avut ocazia sa o iau de la 0, din multe puncte de vedere.
In primul rand din punct de vedere profesional, iar asta a atras si schimbarile atat din punct de vedere social si.....urmeaza din punct de vedere personal.

Pot sa-ti spun ca nu este usor deloc, chiar comentam asta cu o colega de munca care, chiar m-a incurajat sa fac schimbari acum, cat inca sunt in etapa marilor schimbari si nu mai tarziu, adica pe la 50 de ani. Si este logic, daca acum imi este greu si ma urnesc cu viteza melcului mi-e clar ca, cel putin mie, mai tarziu imi va fi de 1000 de ori mai greu, daca nu imposibil.
Am cunoscut oameni care ori de cate ori au avut ocazia au luat-o de la 0. Este intr-adevar un curaj!

Astazi de pilda am avut ocazia sa cunosc o tipa senzationala, un life coacher, care face parte dintre 'discipolii' lui John Maxwell, daca ai auzit de el, un life coacher cunoscut worldwide care tine discursuri motivationale in toata lumea si care a venit si in Romania.

Aceasta femeie mi-a confirmat ca ceea ce mi s-a intamplat si mi se intampla si acum face parte din noua etapa a vietii mele in care ma regasesc si eu. Mi-a spus ca odata cu jobul pe care l-am inceput si ea acum ceva vreme a inceput si ea sa faca o 'curatenie' temeinica printre cunostinte. Mai exact a gasit puterea si curajul de a se detasa de oamenii care o trageau in jos mai ales din punct de vedere social. Astfel, prin natura jobului si-a creat noi relatii care au reusit cel putin sa o readuca pe linia de plutire ba mai mult, sa se autodepaseasca pe ea, sa-si doreasca sa devina mai buna in tot ceea ce face.

Dupa parerea mea este genul tipic de om puternic caruia nu-i este teama de faptul ca este si va fi judecata de familie, prieteni, s.a.m.d. este un lucru pe care mi-l doresc si eu foarte mult, sa ies cumva dintr-un cerc 'vicios' de oameni care prefera sa-si planga de mila in loc sa-si foloseasca energia si resursele pe care le au ca sa faca ceva exclusiv pentru bunastarea lor atat personala cat si materiala.
Asa cum mi-a spus sefa mea acum ceva timp, 'cine poate face aceasta munca sigur nu e-n toate mintile' :))

Sigur, eu una nu ma consider nebuna si nici pe colegii mei nu-i consider astfel, este vorba despre o alta viziune a vietii, o perspectiva mai pozitiva, o atitudine pozitiva si relaxata in ce priveste viata, cu toate bucuriile si supararile ei. Practic, viata este formata numai din provcari, un fel de teste prin care tu ca persoana iti demonstrezi in primul rand tie cat esti de puternic, astfel vei fi cu atat mai fericit cu cat vei reusi sa treci cu bine peste toate obstacolele pe care le vei intalni de-a lungul timpului. Sigur, este bine sa nu fii singur impotriva tuturor, cum se spune, adica sa ai parte de suport atat din partea familiei cat si din partea partenerului de viata si al apropiatilor dar, daca totusi nu beneficiezi de acest suport, singurul pe care te poti baza esti TU.
Acestea fiind spuse, cand viata iti ofera lamai fa o limonada :D
Cu alte cuvinte make the best of what you have si.....stay positive!

Saptamana frumoasa si plina de atitudine.....pozitiva :)